T+ 0hT+ 0h

O documentare · București

A documented inquiry · Bucharest

Ziua a treia după cutremur

Day Three After the Earthquake

Pentru primele 72 de ore de după un cutremur major, Bucureștiul are documente, exerciții și proceduri. După aceea începe zona albă. Această documentare caută planul pentru ora 73, pentru luna a șasea și pentru anul al zecelea.

For the first 72 hours after a major earthquake, Bucharest has documents, exercises and procedures. After that, the blank zone begins. This inquiry goes looking for the plan for hour 73, for month six, and for year ten.

Pe scurtIn short

Bucureștiul are un plan exersat pentru primele 72 de ore de după un cutremur major: alertare, căutare-salvare, triaj, cazare de urgență. Pentru ce vine după — unde locuiesc luni și ani oamenii scoși din casele cu bulină, cine decide ce se reconstruiește și cu ce bani — documentele publice verificate aici nu arată un plan cu o instituție responsabilă desemnată.

Bucharest has a rehearsed plan for the first 72 hours after a major earthquake: alerting, search and rescue, triage, emergency shelter. For what comes after — where people pushed out of red-dot buildings live for months and years, who decides what gets rebuilt and with what money — the public documents checked here show no plan with an owner.

Drumul documentării · ceasul de după

The path through it · the after-clock

  1. 0–72h0–72hPlanul care existăThe plan that exists
  2. ora 73 → luna 6hour 73 → month 6Golul de responsabilitateThe gap with no owner
  3. anul 1 → 10year 1 → 10Teza documentăriiThe thesis
  4. anul 10 → 30year 10 → 30Ce se poate faceWhat can be done

Orele 0–72 · Ce există

Hours 0–72 · What exists

Sistemul de intervenție este real și se antrenează

The response system is real, and it trains

Documentul care organizează primele ore de după un cutremur major se numește Concepția națională de răspuns post-seism, ediția a II-a. Exercițiile naționale SEISM îl pun efectiv în aplicare. Primul de amploare, SEISM 2018, a dus la revizuirea regulamentelor de intervenție, potrivit lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.

The document that organises the first hours after a major earthquake is called the National Post-Earthquake Response Concept, second edition. The national SEISM exercises actually put it into practice. The first large one, SEISM 2018, led to revised intervention regulations, according to Raed Arafat, head of the Department for Emergency Situations.

Cel mai recent, SEISM 2025 (21–25 iunie 2025), a fost cel mai amplu exercițiu de acest fel organizat vreodată în România. În relatarea episodului 3 al seriei SEISM, scenariul apare cu un cutremur vrâncean de 7,3 la o adâncime de 130 km, peste 2.100 de participanți, peste 350 de mijloace tehnice, 18 județe, echipe internaționale și 23 de ONG-uri. Cinci zile și patru nopți de căutare-salvare, triaj și organizare de adăposturi pentru sinistrați.

The most recent, SEISM 2025 (21–25 June 2025), was the largest exercise of its kind ever held in Romania. In episode 3 of the SEISM series, the scenario is described as a magnitude 7.3 Vrancea quake at a depth of 130 km, with over 2,100 participants, over 350 pieces of equipment, 18 counties, international teams and 23 NGOs. Five days and four nights of search and rescue, triage and emergency sheltering.

Seria SEISM dă scară umană capacității instituționale. În episodul 3, extragerea unei singure victime dintr-un sit de exercițiu durează aproape zece ore. Același episod notează limita de resurse: aproximativ 27.000 de pompieri încadrați, un deficit IGSU de circa 10.000 de cadre, dintre care 3.000 în teren, și o unitate de elită, ROSAR, de 80 de salvatori, care intră în urgența I pentru București în aproximativ două ore. Asta nu neagă că răspunsul există; îi arată finitudinea.

The SEISM series gives institutional capacity a human scale. In episode 3, extracting a single victim from an exercise site takes almost ten hours. The same episode notes the resource limit: roughly 27,000 firefighters in post, an IGSU shortfall of about 10,000 staff, 3,000 of them field firefighters, and ROSAR, an 80-person elite unit, entering first-urgency response for Bucharest in about two hours. This does not deny that the response exists; it shows its limits.

Scenariul oficial al Capitalei, din Planul de analiză și acoperire a riscurilor, estimează pentru un seism ca cel din 1977 în jur de 23.000 de clădiri grav avariate, 6.500 de morți și peste 16.000 de răniți grav. Teodora Stroe a urmărit aceste cifre în Buletin de București. Și chiar înăuntrul acestor 72 de ore rămân goluri: o investigație Snoop (Ștefania Gheorghe, Adela Cioruță, Cristina Radu, 2025) a arătat că zeci de mii de bucureșteni cu dizabilități nu se pot evacua singuri și că planurile de urgență abia îi ating.

The capital's official scenario, from its risk analysis and coverage plan, estimates that a 1977-scale quake would leave around 23,000 buildings gravely damaged, 6,500 people dead and over 16,000 severely injured. Teodora Stroe traced those figures in Buletin de București. And even inside those 72 hours there are gaps: a Snoop investigation (Ștefania Gheorghe, Adela Cioruță, Cristina Radu, 2025) showed that tens of thousands of Bucharesters with disabilities cannot evacuate on their own, and that the emergency plans barely reach them.

SEISM mai adaugă o piesă pe care planurile de răspuns tind s-o lase abstractă: infrastructura care ar trebui să primească răniții. În episodul 2, Popoviciu citează răspunsuri oficiale potrivit cărora 20 din cele 55 de spitale din București sunt încadrate în clase de risc seismic; reportajul de la Fundeni arată ce înseamnă asta în practică: nu doar pacienți evacuați, ci luni sau ani în care capacitatea medicală a orașului ar fi diminuată.

SEISM adds another piece that response plans tend to leave abstract: the infrastructure that should receive the injured. In episode 2, Popoviciu cites official answers saying that 20 of Bucharest's 55 hospitals are assigned to seismic-risk classes; the reporting from Fundeni shows what that means in practice: not only evacuated patients, but months or years in which the city's medical capacity would be reduced.

Scenariul oficial · cererea planului absent
The official scenario · demand for the missing plan
Planul de după trebuie să pornească de la aceste ordine de mărimeThe after-plan has to start from these orders of magnitude
23.000clădiri grav avariategravely damaged buildings
6.500morți estimațiestimated deaths
16.000+răniți gravseverely injured

Cele 23.000 de imobile grav avariate sunt cel mai sobru indicator indirect pentru locuirea temporară pe care un plan public ar trebui s-o dimensioneze: câte gospodării, pentru câte luni, cu ce buget și cine răspunde.

The 23,000 gravely damaged buildings are the most sober proxy for the temporary housing a public plan would have to size: how many households, for how many months, on what budget, and who is answerable.

Sursă: scenariul PAAR al Capitalei, explicat public de Buletin de București. Nu transform aici imobilele în gospodării, pentru că documentele publice nu oferă metoda de conversie.

Source: the capital's PAAR scenario, publicly explained by Buletin de București. I do not convert buildings into households here, because the public documents do not provide the conversion key.

Instituțiile de urgență au construit componenta de răspuns. Concepția este, prin titlu și prin conținut, un document de intervenție. Acoperă salvarea și stabilizarea imediată. Întrebarea acestei documentări începe după aceea: unde locuiesc oamenii rămași fără case, cine decide ce se reconstruiește, în ce ordine și cu ce bani. În documentele publice verificate, acest mandat nu apare atribuit explicit unei instituții.

The emergency institutions have built the response component. The Concept is, by title and by content, an intervention document. It covers rescue and immediate stabilisation. This inquiry begins after that: where the people left homeless will live, who decides what gets rebuilt, in what order and with what money. In the public documents checked here, that mandate is not explicitly assigned to any institution.

Axa acoperirii publice
The public coverage axis
Unde există document public și unde începe golulWhere public documents exist, and where the gap begins

Scara este neuniformă: primele 72 de ore sunt lățite ca să se vadă densitatea documentelor. După ziua a treia, harta arată măsuri punctuale și zone fără plan operațional public.

The scale is uneven: the first 72 hours are widened to show document density. After day three, the map shows point instruments and areas without a public operational plan.

Document public: Concepția națională de răspuns post-seism, exersată prin SEISM 2025. Acoperă alertare, căutare-salvare, triaj, asistență medicală și cazare temporară de urgență.

Public document: the National Post-Earthquake Response Concept, rehearsed through SEISM 2025. It covers alerting, search and rescue, triage, medical assistance and emergency sheltering.

Ce ar trebui să existe: instituție responsabilă, evaluarea locuibilității, reguli pentru întoarcere sau relocare, buget pe luni. Inventarul public nu arată un asemenea document pentru București.

What should exist: an institutional owner, habitability assessment, rules for return or relocation, a month-by-month budget. The public inventory does not show such a document for Bucharest.

Măsură punctuală: din iunie 2025, PMB finanțează chiria locatarilor mutați pe durata consolidării. Este utilă pentru șantiere planificate, dar nu dimensionează locuirea temporară după un seism major.

Point instrument: since June 2025, City Hall funds rent for residents moved out during retrofitting. It is useful for planned works, but it does not size temporary housing after a major quake.

Ce ar trebui pregătit înainte: locuințe temporare pe 6–24 de luni, priorități de demolare și consolidare, reguli pentru proprietăți fragmentate. Strategia Guvernului cere asta la condițional.

What should be prepared beforehand: temporary housing for 6–24 months, demolition and retrofit priorities, rules for fragmented ownership. The Government strategy asks for this in the conditional.

Decizia grea: ce cartiere se refac, cine se întoarce, cum se finanțează și cum se consultă locuitorii. Fără plan public, aceste reguli se scriu sub presiune.

The hard decision: which neighbourhoods are rebuilt, who returns, how it is funded and how residents are consulted. Without a public plan, those rules are written under pressure.

Primele 72 de ore · Aplicabil acum

The first 72 hours · Usable now

Planul care încape într-o scară de bloc

The plan that fits inside an apartment block

În programul Bucureștiul Pregătit, Fundația Comunitară București a publicat Ghidul pentru planul de supraviețuire pentru 72 de ore în caz de cutremur. L-am condensat mai jos într-o hartă de acțiune. Citește-o o dată, apoi fă două lucruri: stabilește locul de întâlnire al familiei și pune rucsacul de urgență lângă ieșire.

Under the Bucharest Prepared programme, the Bucharest Community Foundation published the 72-hour earthquake survival guide. The visual below condenses it into an action map. Read it once, then do two things: set the family meeting point and put the emergency backpack near the exit.

Episodul 5 al seriei SEISM transformă această listă într-un gest practic: dacă telecomunicațiile cad, locul de întâlnire al familiei și vecinul care știe în ce apartament locuiești devin parte din infrastructura de supraviețuire. De aceea harta de mai jos pune familia și scara blocului lângă instituții, nu după ele.

Episode 5 of the SEISM series turns that list into a practical act: if telecommunications fail, the family meeting point and the neighbour who knows which apartment you live in become part of the survival infrastructure. That is why the map below places the family and the stairwell next to institutions, not after them.

Pregătirea

Preparation

acum, nu după seismnow, not after

Tu / familia

You / family

  • Alegeți un loc de întâlnire sigur și o persoană de contact din afara orașului.
  • Choose a safe meeting point and one out-of-town contact.
  • Pregătiți rucsacul de urgență pentru fiecare persoană.
  • Prepare an emergency backpack for each person.
  • Fixați mobilierul greu și mutați obiectele care pot cădea lângă pat.
  • Fix heavy furniture and move fall hazards away from beds.
  • Exersați: așază-te, acoperă-te, ține-te.
  • Practise: drop, cover, hold on.

Blocul / cartierul

Block / neighbourhood

  • Afișați punctul de adunare și contactele utile în casa scării.
  • Post the gathering point and key contacts in the stairwell.
  • Numiți un responsabil de urgență și două rezerve.
  • Name one emergency coordinator and two backups.
  • Identificați vecinii care nu pot evacua singuri.
  • Identify neighbours who cannot evacuate on their own.
  • Faceți o simulare scurtă de două ori pe an.
  • Run a short drill twice a year.
Pregătire mai ușoară
Low-friction layer
Când nu ai timp să pregătești rucsacul, cumpără după criterii, nu după promisiuniWhen you have no time to assemble the bag, buy criteria, not promises

Sugestii independente, fără sponsorizare. Căutările duc la rezultate sortate după recenzii, ca să compari produse echivalente când oferta se schimbă.

Independent suggestions, with no sponsorship. The searches return results sorted by reviews, so you can compare equivalent products as the offer changes.

Kit gata făcut pentru 72h

Ready-made 72h kit

Caută un kit de evacuare pentru cutremur, cu apă, hrană, lumină, prim ajutor și spațiu pentru actele tale.

Look for an earthquake evacuation kit with water, food, light, first aid and room for your documents.

Contează pentru că reduce amânarea: îl cumperi, îl pui lângă ieșire, îl completezi treptat.

It matters because it reduces delay: buy it, place it by the exit, then complete it over time.

Preț orientativ: ≈330–1.350 lei

Indicative price: about 330–1,350 lei

Caută kit 72hSearch 72h kit

Fluier din inox cu inel

Stainless whistle with ring

Caută inox, inel pentru chei și sunet puternic. Evită brelocurile decorative fără specificații.

Look for stainless steel, a key ring and a strong sound. Avoid decorative keyrings with no specification.

Contează când vocea nu trece prin praf, panică sau zgomot.

It matters when your voice cannot cut through dust, panic or noise.

Preț orientativ: ≈15–45 lei

Indicative price: about 15–45 lei

Caută fluierSearch whistle

Folie termică mylar

Mylar thermal blanket

Caută pachet individual, dimensiune pentru adulți și material aluminizat pentru supraviețuire.

Look for individual packing, adult size and aluminised survival material.

Contează pentru frig, șoc, ploaie și vânt, fără să ocupe volum în rucsac.

It matters for cold, shock, rain and wind, without taking up bag volume.

Preț orientativ: ≈30–50 lei

Indicative price: about 30–50 lei

Caută folieSearch Mylar blanket

Baterie externă solară cu lanternă LED

Solar power bank with LED torch

Caută porturi USB-C și USB-A, lanternă integrată și recenzii suficiente. Panoul solar e rezervă, nu sursa principală.

Look for USB-C and USB-A ports, an integrated torch and enough reviews. The solar panel is backup, not the main source.

Contează pentru telefon, radio mic și lumină când curentul cade.

It matters for the phone, a small radio and light when power fails.

Preț orientativ: ≈100–230 lei

Indicative price: about 100–230 lei

Caută baterie externăSearch power bank

Trusă de prim ajutor, 25–30 de piese

First-aid kit, 25–30 pieces

Caută bandaje, comprese, mănuși, foarfecă, plasturi și termen de valabilitate vizibil.

Look for bandages, gauze pads, gloves, scissors, plasters and a visible expiry date.

Contează pentru tăieturi, sângerări ușoare și protecție până ajunge ajutorul.

It matters for cuts, light bleeding and protection until help arrives.

Preț orientativ: ≈30–100 lei

Indicative price: about 30–100 lei

Caută trusăSearch first-aid kit

Sugestii independente ca să fie mai ușor de început, fără sponsorizare. Verifică termenul de valabilitate la trusă și înlocuiește apa la 6–12 luni. Prețurile sunt orientative, din listări vizibile în iulie 2026; linkurile duc spre căutări, nu spre produse individuale.

Independent suggestions to reduce friction, with no sponsorship. Check the kit expiry date and rotate water every 6–12 months. Prices are indicative, from listings visible in July 2026; links go to searches, not SKUs.

În timpul și imediat după

During and right after

0–6 ore0–6 hours
AȘAZĂ-TE. ACOPERĂ-TE. ȚINE-TE.DROP. COVER. HOLD ON.Nu alerga pe scări. Nu folosi liftul. Sună la 112 doar pentru situații critice.Do not run down stairs. Do not use the lift. Call emergency services only for critical cases.

Tu / familia

You / family

  • Verifică rănile, oprește sângerările, protejează capul când te deplasezi.
  • Check injuries, stop bleeding, protect your head when moving.
  • Dacă locuința nu are risc imediat de prăbușire, rămâi într-un loc protejat.
  • If the home is not in immediate danger of collapse, stay in a protected place.
  • Închide gazul, apa și curentul doar dacă poți face asta în siguranță.
  • Turn off gas, water and power only if it is safe to do so.
  • Dacă ești blocat, folosește fluierul, bate ritmic, trimite SMS.
  • If trapped, use the whistle, tap rhythmically, send a text message.

Blocul / cartierul

Block / neighbourhood

  • Mergeți la punctul de adunare numai dacă drumul e sigur.
  • Move to the gathering point only if the route is safe.
  • Faceți lista celor prezenți, răniți, blocați sau dispăruți.
  • List who is present, injured, trapped or missing.
  • Marcați zonele periculoase: cabluri, balcoane, tencuială, țevi.
  • Mark danger zones: cables, balconies, plaster, pipes.
  • Prioritizați persoanele în vârstă, copiii, persoanele cu dizabilități.
  • Prioritise older people, children and people with disabilities.

Stabilizarea

Stabilisation

6–24 ore6–24 hours

Tu / familia

You / family

  • Raționalizează apa, hrana și medicamentele.
  • Ration water, food and medication.
  • Ascultă radio sau canale oficiale; notează punctele de ajutor.
  • Use radio or official channels; write down aid points.
  • Evită mașina; drumurile trebuie păstrate pentru intervenție.
  • Avoid driving; roads need to stay open for responders.
  • Explică copiilor pe scurt ce se întâmplă și ce urmează.
  • Tell children, plainly, what is happening and what comes next.

Blocul / cartierul

Block / neighbourhood

  • Organizați un punct comun de apă, hrană, lanterne, radio.
  • Create a shared point for water, food, torches and radio.
  • Verificați periodic vecinii vulnerabili, la 4–6 ore.
  • Check vulnerable neighbours every 4–6 hours.
  • Improvizați o zonă de toaletă, departe de apă și mâncare.
  • Improvise a toilet area away from water and food.
  • Comunicați numai informații verificate.
  • Share only verified information.

Coeziunea

Cohesion

24–72 ore24–72 hours

Tu / familia

You / family

  • Păstrează energia, apa și bateria telefonului.
  • Conserve energy, water and phone battery.
  • Fotografiază pagubele când poți face asta în siguranță.
  • Photograph damage when it is safe to do so.
  • Pregătește mesajele pentru autorități: persoane, nevoi medicale, adresă.
  • Prepare messages for authorities: people, medical needs, address.
  • Dacă ești relocat, ia rucsacul și actele; lasă restul.
  • If relocated, take the backpack and IDs; leave the rest.

Blocul / cartierul

Block / neighbourhood

  • Distribuiți resursele vizibil și echitabil.
  • Distribute resources visibly and fairly.
  • Țineți evidența locatarilor și a nevoilor urgente.
  • Keep track of residents and urgent needs.
  • Izolați zonele nesigure; organizați rotații de supraveghere.
  • Isolate unsafe areas; organise watch rotations.
  • Pregătiți evacuarea coordonată dacă vine ordinul.
  • Prepare coordinated evacuation if ordered.

Sinteză vizuală după ghidul Bucureștiul Pregătit / Fundația Comunitară București. Pentru detalii și PDF, folosește sursa originală.

Visual synthesis based on the Bucharest Prepared / Bucharest Community Foundation guide. For details and the PDF, use the original source.

Ziua a treia · Condiționalul

Day three · The conditional

Documentele guvernamentale spun că planul ar trebui să existe

The government's own documents say the plan should exist

Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035, aprobată prin Hotărârea de Guvern 791 din 4 iulie 2024, formulează exact ideea din spatele acestei pagini. Cu un verb la condițional:

The National Disaster Risk Reduction Strategy 2024–2035, approved by Government Decision 791 of 4 July 2024, states exactly the idea behind this page. In the conditional mood:

Faza de recuperare, reabilitare și reconstrucție, care ar trebui pregătită înainte de producerea unui dezastru, este o oportunitate unică de a asigura principiul „Build Back Better”. Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035. Condiționalul aparține textului oficial.
The recovery, rehabilitation and reconstruction phase, which should be prepared before a disaster occurs, is a unique opportunity to ensure the principle of . National Disaster Risk Reduction Strategy 2024–2035. The conditional mood belongs to the official text.
Documentul, la condiționalThe document, in the conditionalrecuperarea ar trebui pregătită înainterecovery should be prepared beforehand
Evidența, la indicativThe record, in the indicativeplanul public lipsește din inventarthe public plan is absent from the inventory

Aceeași logică apare și în Strategia națională de reducere a riscului seismic, aprobată de Guvern la 29 noiembrie 2022 și elaborată de Ministerul Dezvoltării împreună cu Banca Mondială. Strategia își propune „asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism”. Ambele strategii au planuri de acțiune anexate. Din niciuna nu a rezultat până acum un plan operațional de refacere pentru București, iar inventarul de mai jos arată unde am căutat.

The same logic also appears in the National Seismic Risk Reduction Strategy, approved by the Government on 29 November 2022 and drafted by the Development Ministry with the World Bank, sets out to "ensure resilient post-earthquake recovery and reconstruction processes". Both strategies carry annexed action plans. Neither has so far produced an operational recovery plan for Bucharest, and the inventory below shows where I looked.

Ce caută această documentare
What this inquiry is looking for

Prin plan de refacere post-seism înțeleg un document adoptat public, cu o instituție responsabilă desemnată, care să răspundă dinainte la întrebările anului de după: unde locuiesc oamenii evacuați în primele 6–24 de luni, cine evaluează ce clădiri mai pot fi locuite, după ce criterii se demolează și se consolidează, din ce bani, ce se întâmplă cu proprietățile împărțite între zeci de coproprietari și cine are ultimul cuvânt asupra formei orașului reconstruit. „Recuperare” e termenul strategiilor oficiale pentru faza de după intervenție; în restul paginii îi spun pe românește: refacerea orașului.

By post-earthquake recovery plan I mean a publicly adopted document, with a designated institutional owner, answering in advance the questions of the year after: where evacuated residents live in the first 6 to 24 months, who assesses which buildings can still be inhabited, by what criteria demolition and retrofitting proceed, with what money, what happens to properties split among dozens of co-owners, and who has the final say over the shape of the rebuilt city. "Recovery" is the official strategies' term for the phase after the response; the rest of this page calls it what it is: putting the city back together.

Săptămâna 2 · Documentația plătită

Week 2 · The groundwork already paid for

Banca Mondială a livrat documentația. Strategia Bucureștiului nu a mai fost adoptată

The World Bank delivered the groundwork. Bucharest's strategy was never adopted

În 2019, Primăria Bucureștiului a plătit Banca Mondială să-i pregătească terenul pentru o strategie de reziliență seismică. A primit, printre altele, Livrabilul 15, un set de recomandări care, spune chiar documentul, „pot constitui cărămizile” viitoarei strategii de reziliență a orașului. Cărămizile au fost livrate și plătite. Casa nu s-a mai construit.

In 2019, Bucharest City Hall paid the World Bank to prepare the ground for a seismic-resilience strategy. It received, among other things, Deliverable 15, a set of recommendations that, the document itself says, "can form the bricks" of the city's future resilience strategy. The bricks were delivered and paid for. The house was never built.

Acea strategie nu apare în nicio hotărâre a Consiliului General. Căutarea prin arhivele hotărârilor (doc.pmb.ro și indexul independent hcl.usr.ro) găsește aprobări punctuale de consolidare, indicatori tehnico-economici, parteneriate. O strategie de reziliență seismică a orașului, adoptată ca act al Consiliului, nu am găsit. Recomandările există, sunt plătite și sunt publice pe estibucuresti.pmb.ro din 2021. Strategia care trebuia să se ridice pe ele nu a fost adoptată.

That strategy appears in no General Council decision. Searching the decision archives (doc.pmb.ro and the independent index hcl.usr.ro) turns up one-off retrofit approvals, technical indicators, partnerships. A citywide seismic resilience strategy, adopted as an act of the Council, is nowhere to be found. The recommendations exist, they are paid for and they have been public at estibucuresti.pmb.ro since 2021. The strategy meant to be built on them was never adopted.

Documentația spuneThe documentation saysrecomandările pot sta la baza strategieithe recommendations can underpin the strategy
Evidența aratăThe record showsstrategia nu a fost adoptată de Consiliuthe strategy has not been adopted by the Council

Anul 1 → Anul 350 · Aritmetica

Year 1 → Year 350 · The arithmetic

Ritmul consolidărilor, măsurat

The pace of retrofitting, measured

Clădiri cu risc seismic aflate în evidențele oficiale din București, ianuarie 2026 (sursa: Primăria Capitalei, AMCCRS)Seismic-risk buildings in Bucharest's official records, January 2026 (source: City Hall, AMCCRS)
IndicatorIndicatorValoareValue
Imobile încadrate în clasa I de risc seismic (bulina roșie)411
Buildings in seismic risk class I (the red disc)411
Imobile încadrate în clasa II de risc seismic486
Buildings in seismic risk class II486
Clădiri consolidate din fonduri publice în ultimii 30 de ani35
Buildings retrofitted with public funds over the past 30 years35
Clădiri în șantier (, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic)14
Buildings currently under works (AMCCRS, the municipal retrofit agency)14

Important: tabelul nu este o hartă completă a fondului construit, ci inventarul administrativ al clădirilor ajunse în evidențele de risc. Cifrele oficiale sunt, cel mai probabil, doar partea expertizată și vizibilă. Ștefania Gheorghe a arătat în HotNews (iulie 2025) decalajul dintre evidența autorităților și estimările asociației Re:Rise: peste 2.200 de clădiri vulnerabile în tot orașul, de cinci ori mai multe decât cele încadrate oficial în clasa I, pentru că mii de imobile nu au fost niciodată expertizate.

Important: the table is not a complete map of the building stock, but the administrative inventory of buildings that have reached the risk records. The official figures are, most likely, only the assessed and visible part. Ștefania Gheorghe showed in HotNews (July 2025) the gap between the authorities' records and the estimates of the Re:Rise association: over 2,200 vulnerable buildings across the city, five times the number officially placed in class I, because thousands of buildings have never been assessed.

Asta lasă în afara tabelului exact zona semnalată de specialiști: blocuri ridicate înainte de schimbarea normelor după 1977, inclusiv multe din perioada 1963-1977, și clădiri cu parter flexibil sau slab. Cum s-a ajuns aici, inclusiv blocajele expertizării și ale șantierelor, au documentat pe larg Vlad Odobescu în Scena9 (noiembrie 2025, cu fotografii de Ioana Cîrlig), Lavinia Niță în PressOne și seria Digi24 despre anomaliile din teren.

That leaves outside the table exactly the area flagged by specialists: apartment blocks built before the post-1977 code changes, including many from 1963-1977, and buildings with a flexible or weak ground floor. How it came to this, including deadlocked assessments and stalled construction sites, was documented at length by Vlad Odobescu in Scena9 (November 2025, with photographs by Ioana Cîrlig), by Lavinia Niță in PressOne, and by Digi24's series on field anomalies.

Episodul 2 din SEISM dă ordinul de mărime din spatele acestei prudențe: Popoviciu spune că, din aproximativ 100.000 de clădiri ale Bucureștiului, au fost expertizate doar circa 2.500, iar o estimare pe care episodul o atribuie Băncii Mondiale urcă fondul vulnerabil spre 20.000 de clădiri. Tot acolo, AMCCRS vorbește despre evaluarea vizuală rapidă a 20.000 de clădiri; important, această evaluare prioritizează expertizele, nu încadrează automat clădirile în clase de risc.

Episode 2 gives the order of magnitude behind this caution: Popoviciu says that, out of roughly 100,000 buildings in Bucharest, only about 2,500 have been technically assessed, while an estimate the episode attributes to the World Bank puts the vulnerable stock near 20,000 buildings. In the same episode, AMCCRS discusses a rapid visual evaluation of 20,000 buildings; importantly, that evaluation prioritises technical assessments, it does not automatically assign buildings to risk classes.

Ce este numărat
What is counted
Fiecare punct înseamnă aproximativ 10 clădiriEach dot is roughly 10 buildings
consolidate în 30 de aniretrofitted in 30 years35
în șantierin works14
clasa I în evidența oficialăclass I in official records411
estimate ca vulnerabile în afara listei clasei Iestimated vulnerable outside the class I list≈1.800

Derivare pentru ultimul câmp: estimarea Re:Rise de peste 2.200 de clădiri vulnerabile minus cele 411 imobile din clasa I oficială, folosită ca ordin de mărime. Punctele nu sunt o listă nominală.

Derivation for the last field: Re:Rise's estimate of over 2,200 vulnerable buildings minus the 411 official class I buildings, used as an order of magnitude. The dots are not a named inventory.

La ritmul ales, ultima clădire din clasa I ar fi consolidată în
At the selected pace, the last class I building would be retrofitted in
2378

Mută ritmul anual. Punctele de pe axă arată ce viteză ar trebui atinsă ca termenul să cadă într-un orizont politic real. Logica acestui calcul a fost făcută explicit în 2018 de Cristian Ghinea și Șerban Marinescu, într-un text HotNews/Contributors: 26 de clădiri în 2001–2016, 1,7/an, 208 ani pentru clasa I. Aici calculul este refăcut cu datele publice folosite în această documentare: 411 imobile clasa I și 35 de clădiri consolidate în 30 de ani.

Move the annual pace. The axis marks the speed required for the deadline to land inside a real political horizon. The logic of this calculation was made explicit in 2018 by Cristian Ghinea and Șerban Marinescu in a HotNews/Contributors piece: 26 buildings in 2001–2016, 1.7/year, 208 years for class I. Here the calculation is updated with the public figures used in this inquiry: 411 class I buildings and 35 buildings retrofitted in 30 years.

352ani până la finalyears to completion
1×față de ritmul istoricvs. historical pace
400clădiri clasa I încă neconsolidate în 2035class I buildings still unretrofitted in 2035

Reper fix: pentru 2035, axa marchează ≈46 de clădiri pe an, aproape 40× ritmul istoric derivat din 35 de clădiri în 30 de ani.

Fixed reference: for 2035, the axis marks ≈46 buildings a year, almost 40× the historical pace derived from 35 buildings in 30 years.

La 1,2 clădiri pe an, calculul cade în secolul XXIV. Asta nu include clădirile neexpertizate.

At 1.2 buildings a year, the calculation lands in the 24th century. This does not include unassessed buildings.

Pictor Ștefan Luchian 12Cșantier început în 2014, termen nou: august 2027site begun in 2014, new deadline: August 2027 Gării de Nord 6–8prototip testat pentru consolidare fără relocarea tuturor locatarilorprototype for retrofitting without relocating all residents 20.000 de evaluări vizuale20,000 visual assessmentsurmătorul filtru, înainte ca un imobil să ajungă la șantierthe next filter before a building reaches construction
Asimetria relocării
The relocation asymmetry
Orașul finanțează mutarea planificată. Relocarea post-seism nu are echivalent public.The city funds planned moves. Post-quake relocation has no public equivalent.
instrument existent
existing instrument
câteva zeci de familii, chirie 360–1.030 €/lună în timpul consolidăriia few dozen families, €360–1,030 per month during retrofitting
cererea neacoperită
uncovered demand
23.000 de imobile grav avariate în scenariul oficial, fără mecanism public pentru locuire pe 6–24 de luni23,000 gravely damaged buildings in the official scenario, with no public mechanism for 6–24 months of housing

Prima linie descrie sprijinul de chirie adoptat pentru consolidări. A doua folosește scenariul PAAR drept reper indirect pentru cererea pe care planul lipsă ar trebui să o transforme în locuințe, luni și buget.

The first line describes rent support adopted for retrofits. The second uses the PAAR scenario as the proxy for the demand the missing plan should translate into homes, months and budget.

Inventarul · Cum am verificat

The inventory · How I checked

Am căutat planul de refacere în șapte locuri

I looked for the recovery plan in seven places

Inventarul de mai jos arată căutarea: unde am verificat, ce am găsit și unde se oprește fiecare document. Căutarea acoperă sursele publicate online; nu am depus deocamdată cereri de informații publice, iar existența unui document intern nepublicat nu poate fi exclusă pe această cale.

The inventory below shows the search: where I checked, what I found, and where each document stops. The search covers what is published online; I have not yet filed freedom-of-information requests, and an unpublished internal document cannot be ruled out this way.

Căutare documentară, iunie–iulie 2026, surse publiceDocument search, June–July 2026, public sources
UndeWhereCe am găsitWhat I foundAcoperă refacerea?Covers recovery?
Concepția națională de răspuns post-seism, ediția a II-a (DSU/IGSU)Plan de intervenție detaliat: alertare, căutare-salvare, asistență medicală, cazarea temporară a sinistrațilorNu. Se oprește la faza de răspuns; nu are o secțiune de tranziție către refacere
National Post-Earthquake Response Concept, 2nd ed. (DSU/IGSU)Detailed intervention plan: alerting, search and rescue, medical care, temporary shelter for the displacedNo. It stops at the response phase; there is no transition-to-recovery section
Strategia de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035, cu planul ei de acțiune (Guvern)Strategie-cadru pe modelul ; cere pregătirea fazei de recuperare „înainte de dezastru”Doar ca cerință. Cere planul; nu îl conține și nu a produs unul până acum
Disaster Risk Reduction Strategy 2024–2035, with its action plan (Government)-model framework strategy; requires the recovery phase to be prepared "before the disaster"Only as a requirement. It demands the plan; it neither contains nor has yet produced one
Strategia de reducere a riscului seismic 2022, cu planul ei de acțiune (Ministerul Dezvoltării)Strategie până în 2050; obiectiv de „procese reziliente de recuperare și reconstrucție”Doar ca obiectiv. Niciun plan operațional de refacere publicat pentru vreun oraș
Seismic Risk Reduction Strategy 2022, with its action plan (Development Ministry)Strategy running to 2050; objective of "resilient recovery and reconstruction processes"Only as an objective. No operational recovery plan published for any city
Arhiva hotărârilor Consiliului General (doc.pmb.ro, hcl.usr.ro)Hotărâri punctuale: consolidări individuale, sprijin de chirie, parteneriateNu. Nicio strategie de reziliență seismică adoptată; Livrabilul 15 nu a devenit act al Consiliului
General Council decision archive (doc.pmb.ro, hcl.usr.ro)One-off decisions: individual retrofits, rent support, partnershipsNo. No seismic resilience strategy adopted; Deliverable 15 never became a Council act
Planul de analiză și acoperire a riscurilor al Capitalei, aprobat de Consiliul General și actualizat periodicInventar de riscuri, scenarii de avariere și resurse de intervenție, pe metodologia din 2007Nu. Metodologia legală a acestui plan se oprește la gestionarea situației de urgență
The capital's risk analysis and coverage plan, approved by the General Council and periodically updatedInventory of risks, damage scenarios and intervention resources, following the 2007 methodologyNo. The plan's legal methodology ends at emergency management
Planul urbanistic general al BucureștiuluiPlanul din 2000, prelungit repetat; revizuirea PUG a stat blocată între 2015 și 2023 și era încă în derulare în 2026Nu. Studiile de fundamentare publicate nu au o componentă de refacere post-dezastru
Bucharest's general urban planThe 2000 plan, repeatedly extended; the PUG revision was stalled between 2015 and 2023 and was still under way in 2026No. The published groundwork studies have no post-disaster recovery component
Mandatul AMCCRSAdministrația municipală de consolidări: 17 contracte pe fonduri europene, 72 de proiecte selectate în programul naționalNu. Mandat de prevenție, clădire cu clădire; nu de planificare a refacerii orașului
The AMCCRS mandateThe municipal retrofit agency: 17 EU-funded contracts, 72 projects selected under the national programmeNo. A building-by-building prevention mandate, not city recovery planning
Mandatul, pe faze
Mandate by phase
Răspunsul are instituții responsabile. Refacerea rămâne fără instituție responsabilă vizibilă.Response has owners. Recovery is left without a visible public owner.
instituțieinstitution
răspuns 0–72hresponse 0–72h
stabilizarestabilisation
refacere 6–24 lunirecovery 6–24 months
reconstrucțiereconstruction
mandat documentatdocumented mandate parțial / cadru / punctualpartial / framework / point cerut la condiționalasked in the conditional golgap în afara fazeioutside phase

Fiecare celulă vine din inventarul public de mai sus. Instituția deschide numele complet, celula deschide detaliul. Coloanele din dreapta, refacerea și reconstrucția, rămân aproape integral goale.

Each cell comes from the public inventory above. An institution opens its full name, a cell opens the detail. The right-hand columns, recovery and reconstruction, stay almost entirely empty.

Această documentare stă pe ani de reportaj. În 2017, Georgiana Ilie a mutat riscul seismic al Bucureștiului din frică difuză în fapte și responsabilitate, în «Cutremur în orașul vulnerabil» (DoR). Din acel text a pornit o a doua generație de documentări: consolidările la Scena9, oamenii care nu se pot evacua singuri la Snoop, seria audio SEISM. Un reper vine din Moldova. La Otaci, un inspector a semnat evacuarea unui bloc cu patru ore înainte să se prăbușească, iar 69 de oameni au scăpat. Reportajele Lilianei Botnariuc pentru Oameni și Kilometri urmăresc apoi întrebările pe care sistemele le amână, unde locuiesc foștii locatari și cine răspunde de ei. Exact acele întrebări încep la ora 73.

This inquiry rests on years of reporting. In 2017, Georgiana Ilie moved Bucharest's seismic risk out of diffuse fear and into facts and responsibility, in 'Earthquake in the Vulnerable City' (DoR). A second generation of reporting followed: the retrofits at Scena9, the people who cannot evacuate on their own at Snoop, the SEISM audio series. One reference comes from Moldova. At Otaci, an inspector signed a block's evacuation four hours before it collapsed, and 69 people got out. Liliana Botnariuc's reports for Oameni și Kilometri then follow the questions systems postpone, where the former residents live and who is answerable for them. Those are the questions that begin at hour 73.

1977 · Singura reconstrucție trăită

1977 · The only reconstruction the city has lived

Cine a deținut puterea atunci a redesenat orașul

Whoever held power then redrew the city

La 4 martie 1977, cutremurul de 7,2 a ucis peste 1.500 de oameni, cei mai mulți în București, și a prăbușit sau avariat grav aproximativ 33.000 de locuințe. Reconstrucția care a urmat e singura pe care orașul a trăit-o, și a fost confiscată: Ceaușescu a folosit starea de excepție pentru a-și accelera sistematizarea. În vara aceluiași an a ordonat sistarea consolidărilor abia începute, episod reconstituit de Europa Liberă în arhivele sale despre urmările lui 1977, iar demolările din anii următori, dealul Uranus și cartierele rase pentru Casa Poporului, au lovit zone pe care seismul abia le atinsese.

On 4 March 1977, the magnitude 7.2 earthquake killed over 1,500 people, most of them in Bucharest, and collapsed or gravely damaged roughly 33,000 dwellings. The reconstruction that followed is the only one the city has lived through, and it was confiscated: Ceaușescu used the state of exception to accelerate his systematisation programme. That same summer he ordered the newly started consolidations halted, an episode reconstructed by Europa Liberă in its archive work on the aftermath of 1977, and the demolitions of the following years, the Uranus hill and the districts razed for the People's House, struck areas the quake had barely touched.

Lecția e procedurală, nu istorică. Reconstrucția fără un plan scris dinainte nu rămâne nefăcută. O fac cei care dețin puterea în acel moment, potrivit propriilor priorități. Un plan scris din timp, public, adoptat de un consiliu ales, e singurul instrument prin care un oraș decide dinainte cine va sta la masă.

The lesson is procedural, not historical. Reconstruction without a plan written in advance does not go undone. It gets done by those who hold power at that moment, on their own priorities. A plan written ahead of time, public, adopted by an elected council, is the one instrument by which a city decides beforehand who will sit at the table.

Teza autorului · Separată de documentare

The author's thesis · Kept separate from the record

Ce susțin eu

What I claim

Întrebarea acestei pagini mi-a venit de la Londra. În pandemie, Transport for London a instalat repede piste de biciclete și cartiere cu trafic redus pentru că planurile existau deja, desenate înainte de criză. Bucureștiul nu are un echivalent instituțional al TfL: nu are aceleași active, aceeași autoritate, aceeași capacitate de execuție. Tocmai asta cere un document scris înainte. Cu cât pârghiile sunt mai împărțite, cu atât planul trebuie să spună dinainte cine decide.

The question behind this page came to me from London. During the pandemic, Transport for London moved quickly on cycle lanes and low-traffic neighbourhoods because the plans already existed, drawn before the crisis. Bucharest has no institutional equivalent of TfL: not the same assets, not the same authority, not the same delivery capacity. That is exactly why it needs a written plan before the crisis. The more fragmented the levers, the more clearly the plan has to say who decides.

La ora 73, planul se oprește. Documentele care îl cer există, semnate de Guvern, la condițional: recuperarea ar trebui pregătită înainte. Planul, la indicativ, lipsește din sursele publice verificate.

At hour 73, the plan stops. The documents demanding it exist, signed by the Government, are in the conditional: recovery should be prepared beforehand. The plan, in the indicative, is absent from the public sources checked here.

Proba stă pe trei niveluri. Sistemul de intervenție și exercițiile lui sunt fapte confirmate, la fel citatul din strategia guvernamentală. Absența unei strategii de reziliență adoptate și a unui plan public de refacere rezultă din inventarul celor șapte locuri verificate. Documentele interne nepublicate trebuie testate prin cereri de informații. Până devin publice, cu responsabil, calendar și reguli vizibile, ele nu pot organiza reconstrucția orașului.

The evidence sits on three levels. The response system and its exercises are confirmed fact, as is the quote from the government strategy. The absence of an adopted resilience strategy and a public recovery plan follows from the inventory of the seven places checked here. Unpublished internal documents must be tested through information requests. Until they are public, with an owner, timetable and visible rules, they cannot organise the reconstruction of a city.

Anul 1 în alte orașe · Mecanismele

Year 1 in other cities · The mechanisms

Disciplina există, are nume și manuale

The discipline exists, with names and manuals

Refacerea de după un dezastru are o capcană cunoscută: decizii care în mod normal ar cere zeci de ani se iau în câteva luni, sub presiune, de cine se întâmplă să dețină puterea atunci. Cercetătorii îi spun „compresia timpului”. Patru orașe au trecut prin ea. Le citesc simplu: ce a funcționat, ce a cerut și dacă Bucureștiul are acel lucru.

Post-disaster recovery has a known trap: decisions that would normally take decades get made in a few months, under pressure, by whoever happens to hold power at the time. Researchers call it "time compression". Four cities went through it. I read them simply: what worked, what it required, and whether Bucharest has that thing.

Simulatorul deciziei
Decision simulator
Patru decizii luate înainte schimbă calitatea refaceriiFour decisions made beforehand change the quality of recovery

Pornește de la un grup de oameni strămutați după seism. Activezi câte o decizie administrativă luată înainte de cutremur și urmărești cum se schimbă stările de mai jos, fiecare legată de un caz real.

Start from a group of people displaced after the earthquake. Turn on one pre-earthquake administrative decision at a time and watch the states below change, each tied to a real case.

unde ajung oameniiwhere people end upcartiere noi la periferie, greu de inversatperipheral new towns, hard to reverseSurse: L'Aquila / TokyoSources: L'Aquila / Tokyo
cazare stabilăstable housingani, incertyears, uncertainSurse: Christchurch / FEMASources: Christchurch / FEMA
cine decide forma orașuluiwho decides the city shapecine deține puterea în urgențăwhoever holds power in the emergencySurse: 1977 / PAS 576Sources: 1977 / PAS 576

Cu toate deciziile oprite, Bucureștiul rămâne unde e azi: răspunsul are instituții responsabile, refacerea nu are o instituție responsabilă vizibilă.With all decisions off, Bucharest stays where it is today: response has owners, recovery has no visible public owner.

Studiile din spatele celor patru decizii, plus contraexemplul L'Aquila.The studies behind the four decisions, plus the L'Aquila counter-case.

Tokyo: planul se scrie la nivel de cartierTokyo: the plan is written at neighbourhood level

Rezumat: harta refacerii se desenează dinainte, cu locuitorii la masă.

Summary: the recovery map is drawn in advance, with residents at the table.

Tokyo desenează harta refacerii înainte de cutremur, nu după. Un manual metropolitan din 1997 pune cartierul, primăria locală și locuitorii să stabilească din timp cine se întoarce și cum se reconstruiește, stradă cu stradă. Când vine seismul, discuția grea e deja purtată. Pentru București, varianta minimă ar fi un plan-pilot adoptat public în câteva zone dense cu clădiri din clasa I, cât încă e liniște.

Tokyo draws the recovery map before the earthquake, not after. A 1997 metropolitan manual has the neighbourhood, the local council and residents settle in advance who returns and how rebuilding happens, street by street. When the quake comes, the hard conversation is already behind them. For Bucharest, the minimum version would be a pilot plan publicly adopted in a few dense areas with class I buildings, while it is still quiet.

Istanbul: structura de implementare precedă dezastrulIstanbul: the delivery vehicle precedes the disaster

Rezumat: o echipă care repară clădiri an după an, ferită de calendarul electoral.

Summary: a team that fixes buildings year after year, shielded from the electoral calendar.

Istanbul avea aceeași problemă ca Bucureștiul: mii de clădiri vulnerabile și un cutremur care vine. În loc să lase consolidările în seama primăriei, care se schimbă la fiecare vot, orașul a creat în 2005 o echipă dedicată, proiectul ISMEP, finanțată printr-un împrumut, cu un singur rol: să repare clădiri publice an după an și să dea socoteală în public. Bucureștiul are documentația plătită. Îi lipsește echipa care duce munca la capăt indiferent cine câștigă alegerile.

Istanbul had Bucharest's problem: thousands of vulnerable buildings and an earthquake on the way. Rather than leave retrofitting to a City Hall that changes with every vote, in 2005 the city set up a dedicated team, the ISMEP project, funded by a loan, with one job: to fix public buildings year after year and account for it in public. Bucharest has the paid-for documentation. What it lacks is the team that sees the work through, whoever wins the election.

Kobe: mecanismul pentru coproprietățiKobe: the mechanism for co-ownership

Rezumat: reguli scrise dinainte pentru clădirile cu zeci de proprietari.

Summary: rules written in advance for buildings with dozens of owners.

Un bloc cu bulină are des zeci de proprietari, iar refacerea se poate bloca dacă unul singur refuză. După cutremurul din 1995, Kobe a folosit o metodă prin care terenurile fragmentate se redesenau împreună, după reguli scrise dinainte, ca să apară locuințe noi fără ca un proprietar să oprească tot. Studiul Băncii Mondiale numără 13 astfel de proiecte pe 145 de hectare. Pentru București, un astfel de mecanism ar muta negocierea grea înainte de seism, cât încă există timp și încredere.

A red-disc building often has dozens of owners, and recovery can stall if a single one refuses. After the 1995 earthquake, Kobe used a method that redrew fragmented plots together, under rules written in advance, so new housing could appear without one owner blocking everything. The World Bank study counts 13 such projects over 145 hectares. For Bucharest, a mechanism like this would move the hard negotiation to before the quake, while time and trust still exist.

Christchurch: locuirea temporară decide ritmul refaceriiChristchurch: temporary housing sets the recovery pace

Rezumat: fără cazare temporară, încetinește tot orașul.

Summary: without temporary housing, the whole city slows down.

După cutremurele din Canterbury, Noua Zeelandă a creat prin lege de urgență o autoritate centrală, CERA, care putea decide repede. A decis repede, dar a ratat ținte și s-a certat cu consiliul ales, arată raportul auditorului. Iar lecțiile despre locuire spun ceva ușor de uitat: fără cazare temporară nu ai unde ține nici măcar muncitorii veniți să repare orașul. Bucureștiul are și mai puțin loc de improvizat sub presiune.

After the Canterbury earthquakes, New Zealand created a central authority by emergency law, CERA, that could decide fast. It did decide fast, but missed targets and clashed with the elected council, the auditor's report shows. And the housing lessons say something easy to forget: without temporary housing you have nowhere to keep even the workers who come to repair the city. Bucharest has even less room to improvise under pressure.

L'Aquila: locuirea temporară poate deveni oraș permanent (contraexemplu)L'Aquila: temporary housing can become the permanent city (counter-case)

Rezumat: soluția rapidă de la margine a golit centrul și e greu de întors.

Summary: the quick solution on the edge emptied the centre and is hard to reverse.

După cutremurul din 2009, Italia a ridicat rapid locuințe la marginea orașului. Au adăpostit oamenii, dar au mutat viața departe de centrul istoric, care a rămas gol ani la rând. Ce părea temporar a devenit forma permanentă a orașului. Pentru București, lecția e simplă: locuirea temporară trebuie gândită din timp, împreună cu regulile de întoarcere, altfel decide ea singură cum arată orașul de mâine.

After the 2009 earthquake, Italy quickly built housing on the edge of town. It sheltered people, but moved life away from the historic centre, which stayed empty for years. What looked temporary became the city's permanent shape. For Bucharest, the lesson is simple: temporary housing has to be planned in advance, together with the rules for return, or it decides on its own what tomorrow's city looks like.

Pentru forma concretă a unui asemenea document există o structură deja publicată: ghidul FEMA de planificare a refacerii pentru administrații locale (2017) descrie procesul capitol cu capitol, de la echipa de planificare până la aprobarea și întreținerea planului, iar raportul PAS 576 al American Planning Association (Schwab, „Planning for Post-Disaster Recovery”) e manualul de referință al domeniului.

For the concrete shape of such a document, a skeleton is already published: FEMA's pre-disaster recovery planning guide for local governments (2017) walks through the process chapter by chapter, from the planning team to plan approval and maintenance, and the American Planning Association's PAS Report 576 (Schwab, "Planning for Post-Disaster Recovery") is the field's reference manual.

După dezastru · Ce arată studiile

After disaster · What the studies show

Reconstrucția decide cine câștigă orașul de după

Reconstruction decides who gets the city after

Economiștii care au studiat orașe lovite de război și de dezastre au o veste incomodă pentru București. Distrugerea poate șterge, pentru o clipă, blocaje care țineau orașul pe loc. Dar cine câștigă din asta nu decide cutremurul, ci regulile scrise dinainte: cine își păstrează proprietatea, cine primește o locuință temporară, cine se poate întoarce, cine încasează creșterea de valoare a terenului.

Economists who have studied cities hit by war and disaster carry an uncomfortable message for Bucharest. Destruction can briefly clear blockages that kept a city stuck. But who gains from that is not decided by the earthquake. It is decided by the rules written in advance: who keeps their property, who gets temporary housing, who can return, who captures the rise in land value.

London BlitzLondon Blitz

Când blocajele dispar, densitatea crește

When friction falls, density rises

În Londra, zonele lovite mai tare de bombardamentele din al Doilea Război Mondial au azi clădiri mai înalte: distrugerea a deblocat parcele pe care altfel nimeni nu le-ar fi putut transforma. Un studiu recent estimează că, fără acea deblocare, economia Londrei ar fi azi cu circa 10% mai mică. Dar tot Londra arată și reversul: reconstrucția prin locuințe sociale a schimbat pe termen lung cine locuiește unde.

In London, the areas hit hardest by wartime bombing have taller buildings today: destruction unlocked land no one could otherwise redevelop. A recent study estimates that without that unlocking, London's economy would be about 10% smaller now. But London also shows the other side: rebuilding through council housing changed, over the long run, who lives where.

Boston 1872 / San Francisco 1906Boston 1872 / San Francisco 1906

Reconstrucția simultană produce efecte de vecinătate

Simultaneous rebuilding creates spillovers

Marele Incendiu din Boston, în 1872, a ars un cartier întreg de afaceri. La reconstrucție au câștigat valoare nu doar parcelele arse, ci și cele vecine, modernizate în lanț. San Francisco, după 1906, a mers pe același drum: focul a ieftinit demolarea și a făcut loc unei locuiri mai dense acolo unde totul fusese ras.

The Great Boston Fire of 1872 burned an entire business district. In rebuilding, value rose not only on the burned plots but on the neighbouring ones too, upgrading in a chain. San Francisco after 1906 went the same way: the fire made demolition cheap and opened room for denser housing where everything had been levelled.

Japonia / GermaniaJapan / Germany

Orașele revin, familiile pot rămâne rupte

Cities rebound while families may not

Orașele japoneze și germane rase de bombardamente și-au revenit surprinzător de repede ca mărime. E o veste bună înșelătoare: cifra totală ascunde cine s-a întors și cine nu, cine și-a păstrat casa și cine a pierdut-o. Un oraș poate arăta „recuperat” în statistici în timp ce jumătate din vechii lui locuitori sunt în altă parte.

Japanese and German cities flattened by bombing recovered their size surprisingly fast. It is a deceptive piece of good news: the headline number hides who returned and who did not, who kept their home and who lost it. A city can look "recovered" in the statistics while half its old residents are somewhere else.

Dezastre naturale / KatrinaNatural disasters / Katrina

Locul și oamenii au traiectorii diferite

Places and people follow different paths

După uragane și inundații majore, oamenii pleacă, iar veniturile și prețurile locale scad ani la rând. Studiile despre Katrina arată chiar și victime care, mutate în altă parte, au ajuns să câștige la fel sau mai bine, dar rareori s-au mai întors. Un oraș își poate reveni economic în timp ce comunitățile lui se destramă definitiv.

After major hurricanes and floods, people leave, and local incomes and prices fall for years. Studies of Katrina show even victims who, resettled elsewhere, ended up earning as much or more, yet rarely came back. A city can recover economically while its communities break apart for good.

Kobe / JaponiaKobe / Japan

Drepturile funciare trebuie stabilite înainte

Land rights need a script before the shock

Studiul Băncii Mondiale despre reajustarea terenurilor în Japonia (land readjustment) documentează 13 proiecte post-Hanshin în Kobe, pe 145 ha: reîmpărțirea colectivă a terenurilor a sprijinit apartamente noi și refacerea mijloacelor de trai. Pentru București, echivalentul ar fi un mecanism transparent pentru coproprietăți fragmentate, înainte ca zeci de proprietari să negocieze sub presiune.

The World Bank case study on land readjustment in Japan documents 13 post-Hanshin projects in Kobe, over 145 ha: collective land replotting supported new apartment development and livelihood restoration. For Bucharest, the analogue would be a transparent mechanism for fragmented co-ownership before dozens of owners negotiate under pressure.

Christchurch / locuireChristchurch / housing

Fără locuințe temporare, încetinește și reconstrucția

Without temporary housing, rebuilding slows too

După cutremurele din Canterbury, Christchurch a pierdut peste 23.000 de locuințe. Ce a ținut orașul pe linia de plutire a fost locuirea din orașele din jur și coordonarea între consilii. Iar unde cazarea temporară a lipsit, a lipsit și pentru muncitorii veniți să repare orașul, așa că reconstrucția însăși a încetinit. Pentru București: unde stau sinistrații și unde stau cei care reconstruiesc sunt aceeași problemă.

After the Canterbury earthquakes, Christchurch lost more than 23,000 homes. What kept the city afloat was housing in the surrounding towns and coordination between councils. And where temporary accommodation was short, it was short for the workers who came to rebuild too, so the rebuild itself slowed. For Bucharest: where the displaced live and where the rebuilders live are the same problem.

Participare / locuințe permanenteParticipation / permanent housing

Consultarea nu se improvizează în cort

Participation cannot be improvised in a tent

Studiile despre reconstrucția locuințelor arată că partea grea nu e tehnică, ci de guvernare: cine decide, cine e lăsat pe dinafară, cât de organizate sunt comunitățile. Consultarea nu se poate improviza într-un cort, după cutremur. Pentru București înseamnă că asociațiile de proprietari, chiriașii, oamenii cu dizabilități și vecinii în vârstă trebuie să fie în plan dinainte, nu adăugați la urmă.

Studies of housing reconstruction show the hard part is not technical but about governance: who decides, who is left out, how organised communities are. Participation cannot be improvised in a tent after the earthquake. For Bucharest it means owners' associations, tenants, disabled residents and older neighbours have to be in the plan beforehand, not added at the end.

ImplicațiaImplication

Planul trebuie să distribuie și câștigul, și lucrările

The plan must distribute both gains and works

De aceea, un plan de refacere pentru București nu e o formalitate. El decide dinainte lucrurile care altfel se hotărăsc în panică: cine se întoarce în cartier, cum sunt protejați chiriașii, ce se face cu terenurile eliberate, în ce ordine se demolează și cum sunt consultați oamenii. Fără aceste reguli, forma orașului o decid împreună piața și urgența.

That is why a recovery plan for Bucharest is not a formality. It decides in advance the things otherwise settled in panic: who returns to the neighbourhood, how tenants are protected, what happens to cleared land, in what order demolition proceeds and how people are consulted. Without those rules, the market and the emergency decide the city's shape together.

Ce se poate face mâine · În cadrul legal existent

What can be done tomorrow · Within the existing legal framework

Primul pas realist, în patru acte

The realistic first step, in four acts

Niciuna dintre acțiunile de mai jos nu cere o lege nouă. Fiecare are un precedent funcțional în alt oraș și un document românesc existent care o permite.

None of the actions below requires new legislation. Each has a working precedent in another city and an existing Romanian document that permits it.

AcțiuneActionCineWhoPrecedent și temeiPrecedent and basis
Adoptarea prin hotărâre de Consiliu a Strategiei de reziliență seismică a Bucureștiului, pe baza Livrabilului 15, deja plătit și publicatConsiliul General, la propunerea Primarului GeneralIstanbul, unde strategia a precedat structura de implementare; Livrabilul 15 se descrie pe sine drept temelia acestei strategii
Adopt by Council decision the Bucharest Seismic Resilience Strategy, built on Deliverable 15, already paid for and publishedThe General Council, on the Mayor General's proposalIstanbul, where the strategy preceded the vehicle; Deliverable 15 describes itself as this strategy's foundation
Un modul de refacere în următorul exercițiu SEISM: ziua a șasea a exercițiului mută simularea spre deciziile de după intervenție, cu evaluarea locuibilității, cazarea pe șase luni și triajul demolărilorDSU și IGSU, împreună cu Primăria și Ministerul DezvoltăriiTokyo face exerciții de reconstrucție din anii '90; strategia guvernamentală din 2024 cere explicit pregătirea fazei de recuperare
A recovery module in the next SEISM exercise: day six of the drill simulates the decisions after response, including habitability assessment, six-month housing and demolition triageDSU and IGSU, with City Hall and the Development MinistryTokyo has run reconstruction drills since the 1990s; the 2024 government strategy explicitly requires preparing the recovery phase
Planuri pilot de reconstrucție desenate dinainte pentru 2–3 zone dense cu multe clădiri din clasa I, cu proprietarii la masăO primărie de sector sau Primăria Capitalei, cu Ordinul ArhitecțilorJizen fukkō, Tokyo; noul plan urbanistic general, în lucru în 2026, e ocazia potrivită pentru a le integra
Pilot reconstruction plans drawn in advance for 2 or 3 dense zones with clustered class I buildings, with the owners at the tableA district mayoralty or City Hall, with the Order of ArchitectsJizen fukkō, Tokyo; the new general urban plan, under preparation in 2026, is the right institutional opening to fold them in
Un livrabil numit în planul de acțiune al strategiei din 2024: „plan de refacere post-seism al Municipiului București”, cu termen și cu o instituție responsabilă unicăGuvernul, prin DSU și Ministerul DezvoltăriiGhidul FEMA oferă structura capitol cu capitol; condiționalul din strategie devine sarcină cu termen
A named deliverable in the 2024 strategy's action plan: "post-earthquake recovery plan for the Municipality of Bucharest", with a deadline and a single ownerThe Government, through DSU and the Development MinistryThe FEMA guide supplies the chapter-by-chapter structure; the strategy's conditional becomes a task with a deadline

Răspunsul minim la întrebarea din început ar încăpea pe o pagină: pentru ora 73, un responsabil desemnat; pentru luna a șasea, locuire temporară cu buget; pentru anul al zecelea, regulile de întoarcere și de reconstrucție. Azi, la ora 73, documentele publice se opresc. Condiționalul Guvernului rămâne pe hârtie. Indicativul orașului rămâne gol.

The minimum answer to the opening question would fit on one page: for hour 73, a named owner; for month six, temporary housing with a budget; for year ten, the rules for return and reconstruction. Today, at hour 73, the public documents stop. The Government's conditional stays on paper. The city's indicative stays blank.

Surse

Sources

Ce urmează e un inventar al documentelor și al documentărilor jurnalistice relevante identificate, nu o bibliografie exhaustivă. Unde presa a construit cadrul public al unui fapt, e creditată chiar dacă cifra vine dintr-un document oficial.

What follows is an inventory of the relevant documents and journalism identified, not an exhaustive bibliography. Where the press built the public understanding of a fact, it is credited even when the figure comes from an official document.

Subiectul nu începe aici. Georgiana Ilie, DoR, Bucureștiul Pregătit, Scena9, Snoop, Recorder, Buletin de București, HotNews, PressOne, Europa Liberă și Oameni și Kilometri au construit mare parte din terenul public pe care se sprijină această întrebare. Sursele jurnalistice sunt listate cu autor, publicație și rol, ca munca să nu se reducă la nume de redacții.

This subject does not begin here. Georgiana Ilie, DoR, Bucharest Prepared, Scena9, Snoop, Recorder, Buletin de București, HotNews, PressOne, Europa Liberă and Oameni și Kilometri built much of the public ground this question stands on. The journalistic sources are listed with author, outlet and role, so the work is not reduced to newsroom names.

Documente primare

Primary documents

  1. Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastre 2024–2035, HG 791/2024: legislatie.just.ro
  2. National Disaster Risk Reduction Strategy 2024–2035, Government Decision 791/2024: legislatie.just.ro
  3. Strategia națională de reducere a riscului seismic, 29 noiembrie 2022: legislatie.just.ro
  4. National Seismic Risk Reduction Strategy, 29 November 2022: legislatie.just.ro
  5. Concepția națională de răspuns post-seism, ediția a II-a: isjilfov.ro
  6. National Post-Earthquake Response Concept, 2nd edition: isjilfov.ro
  7. Banca Mondială și Primăria Capitalei, Livrabilul 15 al acordului de asistență tehnică: estibucuresti.pmb.ro
  8. World Bank and City Hall, Deliverable 15 of the advisory services agreement: estibucuresti.pmb.ro
  9. Primăria Capitalei, comunicat privind clădirile cu risc seismic, ianuarie 2026: pmb.ro; lista imobilelor: amccrs-pmb.ro; sprijinul de chirie, iunie 2025: amccrs-pmb.ro
  10. City Hall, press release on seismic-risk buildings, January 2026: pmb.ro; building list: amccrs-pmb.ro; rent support, June 2025: amccrs-pmb.ro
  11. IGSU, comunicatele exercițiului SEISM 2025: igsu.ro și mai.gov.ro
  12. IGSU, SEISM 2025 exercise press releases: igsu.ro and mai.gov.ro
  13. Planul de analiză și acoperire a riscurilor, București și Ilfov: isubif.igsu.ro; metodologia de elaborare, 2007: lege5.ro
  14. The risk analysis and coverage plan, Bucharest and Ilfov: isubif.igsu.ro; its 2007 drafting methodology: lege5.ro
  15. Proiectul de revizuire a Planului Urbanistic General al Municipiului București: etapizare și site-ul proiectului; PUG-ul în vigoare: pmb.ro
  16. The revision project for Bucharest's General Urban Plan: timeline and project site; the current General Urban Plan: pmb.ro

Presă și documentări jurnalistice

Press and journalism

  1. Georgiana Ilie, „Cutremur în orașul vulnerabil”, DoR, 3 iulie 2017. Reportajul care a pus în circulație publică scenariul vulnerabilității seismice a Bucureștiului; din el s-a născut programul Bucureștiul Pregătit. Impactul, documentat de DoR în 2019 și de Fundația Friends for Friends.
  2. Georgiana Ilie, "Earthquake in the Vulnerable City", DoR, 3 July 2017. The feature that put Bucharest's seismic vulnerability into public circulation; the Bucharest Prepared programme grew out of it. Its impact is documented by DoR, 2019 and the Friends for Friends Foundation.
  3. Liliana Botnariuc, „[Prăbușire] Eroul de la Otaci”, Oameni și Kilometri, 3 octombrie 2019, și „După prăbușire”, Oameni și Kilometri, 23 iunie 2021. Reconstituirea prăbușirii blocului din Otaci și urmările ei: evacuarea decisă la timp, 69 de oameni salvați, despăgubiri, blocuri gemene rămase fără expertiza cerută, responsabilitate amânată. Oameni și Kilometri a consemnat și Premiul I la Superscrieri #9 pentru „Prăbușire”.
  4. Liliana Botnariuc, "[Prăbușire] The Hero of Otaci", Oameni și Kilometri, 3 October 2019, and "After the Collapse", Oameni și Kilometri, 23 June 2021. The reconstruction of the Otaci apartment-block collapse and its aftermath: the evacuation ordered in time, 69 people saved, compensation, twin blocks left without the requested technical assessment, responsibility deferred. Oameni și Kilometri also recorded the Superscrieri #9 first prize for "Prăbușire".
  5. Vlad Odobescu, fotografii de Ioana Cîrlig, „De ce nu reușim să consolidăm Bucureștiul până la cutremur”, Scena9, 10 noiembrie 2025. Documentarea de referință a mecanicii consolidărilor: șantiere de 12 ani, costuri triplate, „pur pompieristic” în cuvintele directorului AMCCRS.
  6. Cristian Ghinea, împreună cu Șerban Marinescu, „Cum deblocăm procesul de consolidare a clădirilor cu risc seismic. 3 propuneri inovatoare”, HotNews / Contributors, 6 martie 2018. Sursa primei aritmetici publice găsite aici: 26 de clădiri în 2001–2016, 1,7/an, 208 ani pentru clasa I.
  7. Vlad Odobescu, photographs by Ioana Cîrlig, "Why we cannot retrofit Bucharest before the earthquake", Scena9, 10 November 2025. The reference piece on the mechanics of the retrofits: 12-year construction sites, tripled costs, "pure firefighting" in the words of the AMCCRS director.
  8. Cristian Ghinea, with Șerban Marinescu, "How to unblock seismic retrofitting. Three innovative proposals", HotNews / Contributors, 6 March 2018. The first public arithmetic found here: 26 buildings in 2001–2016, 1.7/year, 208 years for class I.
  9. Ștefania Gheorghe, Adela Cioruță, Cristina Radu, „E doar despre noroc”, Snoop, 28 noiembrie 2025. Investigația despre cei aproape 83.000 de bucureșteni cu dizabilități pe care planurile de urgență abia îi ating.
  10. Ștefania Gheorghe, Adela Cioruță, Cristina Radu, "It's just about luck", Snoop, 28 November 2025. The investigation into the nearly 83,000 Bucharesters with disabilities whom the emergency plans barely reach.
  11. Andrei Popoviciu, seria audio SEISM, Scena9 / YouTube, 2025–2026: ep. 1, „Cod roșu”; ep. 2, „Atenție, cad clădirile”; ep. 3, „Salvatorii”; ep. 4, „Ordinul lui Arafat”; ep. 5, „Comunitatea”. Seria a fost realizată în cadrul bursei Bucureștiul Pregătit / Superscrieri, cu Fundația Comunitară București și Fundația Friends for Friends.
  12. Andrei Popoviciu, the SEISM audio series, Scena9 / YouTube, 2025–2026: ep. 1, "Red Code"; ep. 2, "Beware, the buildings fall"; ep. 3, "The Rescuers"; ep. 4, "Arafat's Order"; ep. 5, "The Community". The series was produced through the Bucharest Prepared / Superscrieri fellowship, with the Bucharest Community Foundation and the Friends for Friends Foundation.
  13. Raul Bambu, „Repetiție pentru marele cutremur”, Recorder, 25 martie 2025. Reportaj video despre distanța dintre simulare și oraș: peste 2.200 de clădiri vulnerabile recunoscute, circa trei consolidări pe an de la Revoluție.
  14. Raul Bambu, "Rehearsal for the big earthquake", Recorder, 25 March 2025. Video reportage on the distance between the drill and the city: over 2,200 acknowledged vulnerable buildings, roughly three retrofits a year since the Revolution.
  15. Teodora Stroe, analiza scenariilor oficiale ale Capitalei, Buletin de București, 6 februarie 2023. A adus în atenția publică cifrele planului de riscuri al orașului: 23.000 de clădiri grav avariate, 6.500 de morți, peste 16.000 de răniți grav. Tot Buletin de București a documentat riscul seismic al spitalelor.
  16. Teodora Stroe, analysis of the capital's official scenarios, Buletin de București, 6 February 2023. It brought the city risk plan's figures to public attention: 23,000 buildings gravely damaged, 6,500 dead, over 16,000 severely injured. Buletin de București also documented the seismic risk of the hospitals.
  17. Ștefania Gheorghe, „Cutremurul care vine și cum s-a transformat Bucureștiul într-o capcană de beton”, HotNews, 14 iulie 2025. Decalajul dintre evidența oficială (412 clădiri în clasa I la data articolului) și estimarea Re:Rise de peste 2.200 de clădiri vulnerabile; vezi și explicația diferenței dintre cifre.
  18. Ștefania Gheorghe, "The coming earthquake, and how Bucharest became a concrete trap", HotNews, 14 July 2025. The gap between the official record (412 class I buildings at the time of writing) and Re:Rise's estimate of over 2,200 vulnerable buildings; see also the explainer on the difference between the figures.
  19. Lavinia Niță, „Expertizarea tehnică a clădirilor din București, misiune imposibilă”, PressOne, 26 octombrie 2023, blocajul din amonte: fără expertize, clădirile vulnerabile nici măcar nu intră în evidențe. Lavinia Niță și Luiza Popovici, „Consolidarea clădirilor din București întârzie…”, PressOne, 28 noiembrie 2023, legi, bani, acorduri de proprietari. Răzvan Filip, „Îți cauți casă în București…”, PressOne, 19 iulie 2023, ghidul cumpărătorului prudent.
  20. Lavinia Niță, "Technical assessment of Bucharest's buildings, mission impossible", PressOne, 26 October 2023, the upstream deadlock: without assessments, vulnerable buildings never even enter the records. Lavinia Niță and Luiza Popovici, "Bucharest's building retrofits are delayed…", PressOne, 28 November 2023, laws, money, owners' consent. Răzvan Filip, "Looking for a home in Bucharest…", PressOne, 19 July 2023, the prudent buyer's guide.
  21. Europa Liberă România, „30 de ani vorbe, 30 de clădiri consolidate” și reconstituirile despre ordinul lui Ceaușescu de sistare a consolidărilor după 1977.
  22. Europa Liberă România, "30 years of talk, 30 buildings retrofitted" and its reconstructions of Ceaușescu's order halting consolidations after 1977.
  23. Digi24, seria „Bucureștiul cu bulină roșie”: I, II, III, despre ce știm și ce nu știm despre clădirile vulnerabile.
  24. Digi24, the three-part series "Red-disc Bucharest": I, II, III, on what we know and do not know about vulnerable buildings.
  25. Republica, interviurile cu inginerul Matei Sumbasacu despre blocurile construite între 1963 și 1977 și cu profesorul Radu Văcăreanu despre „parterul slab”.
  26. Republica, the interviews with engineer Matei Sumbasacu on buildings erected between 1963 and 1977 and with professor Radu Văcăreanu on the "soft storey".

Societate civilă

Civil society

  1. Fundația Comunitară București, programul Bucureștiul Pregătit, Ghidul pentru planul de supraviețuire pentru 72 de ore în caz de cutremur, martie 2026; comunicatul, preluat de Agerpres.
  2. Bucharest Community Foundation, the Bucharest Prepared programme, the 72-hour earthquake survival guide, March 2026; press release carried by Agerpres.
  3. Asociația Re:Rise, estimările privind fondul construit vulnerabil, citate în documentările HotNews și Recorder de mai sus.
  4. The Re:Rise association, estimates of the vulnerable building stock, cited in the HotNews and Recorder pieces above.

Comparații internaționale și literatură

International comparisons and literature

  1. ISMEP și İPKB: worldbank.org, ipkb.gov.tr
  2. ISMEP and İPKB: worldbank.org, ipkb.gov.tr
  3. Tokyo: Pre-Disaster Plan of Preparedness for Post-Disaster in Tokyo; Nakabayashi, „Pre-disaster Measures for Post-disaster Recovery Planning from the Next Tokyo Earthquake”
  4. Tokyo: Pre-Disaster Plan of Preparedness for Post-Disaster in Tokyo; Nakabayashi, "Pre-disaster Measures for Post-disaster Recovery Planning from the Next Tokyo Earthquake"
  5. Christchurch: raportul auditorului general asupra autorității CERA, 2017: oag.parliament.nz; context: teara.govt.nz
  6. Christchurch: the auditor-general's report on CERA, 2017: oag.parliament.nz; context: teara.govt.nz
  7. L'Aquila, un deceniu după: preventionweb.net; The Irish Times
  8. L'Aquila, a decade on: preventionweb.net; The Irish Times
  9. FEMA, Pre-Disaster Recovery Planning Guide for Local Governments, 2017; Schwab (coord.), Planning for Post-Disaster Recovery, PAS 576, American Planning Association
  10. FEMA, Pre-Disaster Recovery Planning Guide for Local Governments, 2017; Schwab (ed.), Planning for Post-Disaster Recovery, PAS 576, American Planning Association
  11. Dericks și Koster, „The Billion Pound Drop: The Blitz and Agglomeration Economies in London”, Journal of Economic Geography, 2021.
  12. Dericks and Koster, "The Billion Pound Drop: The Blitz and Agglomeration Economies in London", Journal of Economic Geography, 2021.
  13. Redding și Sturm, „Neighborhood Effects: Evidence from Wartime Destruction in London”, NBER, 2024.
  14. Redding and Sturm, "Neighborhood Effects: Evidence from Wartime Destruction in London", NBER, 2024.
  15. Hornbeck și Keniston, „Creative Destruction: Barriers to Urban Growth and the Great Boston Fire of 1872”, American Economic Review, 2017; Siodla, „Razing San Francisco”, Journal of Urban Economics, 2015.
  16. Hornbeck and Keniston, "Creative Destruction: Barriers to Urban Growth and the Great Boston Fire of 1872", American Economic Review, 2017; Siodla, "Razing San Francisco", Journal of Urban Economics, 2015.
  17. Davis și Weinstein, „Bones, Bombs, and Break Points”, American Economic Review, 2002; Brakman, Garretsen și Schramm, „The Strategic Bombing of German Cities...”, Journal of Economic Geography, 2004.
  18. Davis and Weinstein, "Bones, Bombs, and Break Points", American Economic Review, 2002; Brakman, Garretsen and Schramm, "The Strategic Bombing of German Cities...", Journal of Economic Geography, 2004.
  19. Boustan, Kahn, Rhode și Yanguas, „The Effect of Natural Disasters on Economic Activity in US Counties”, Journal of Urban Economics, 2020; Deryugina, Kawano și Levitt, „The Economic Impact of Hurricane Katrina on Its Victims”, AEJ: Applied Economics, 2018.
  20. Boustan, Kahn, Rhode and Yanguas, "The Effect of Natural Disasters on Economic Activity in US Counties", Journal of Urban Economics, 2020; Deryugina, Kawano and Levitt, "The Economic Impact of Hurricane Katrina on Its Victims", AEJ: Applied Economics, 2018.
  21. Banca Mondială, „Land Readjustment in Japan: Case Study”, inclusiv exemplele post-Hanshin/Kobe.
  22. World Bank, "Land Readjustment in Japan: Case Study", including the post-Hanshin/Kobe examples.
  23. DPMC / Greater Christchurch Partnership, „Housing lessons from the Canterbury rebuild”; NZIER, „Housing availability and affordability”, despre oferta de locuințe din Canterbury după cutremure.
  24. DPMC / Greater Christchurch Partnership, "Housing lessons from the Canterbury rebuild"; NZIER, "Housing availability and affordability", on Canterbury housing supply after the earthquakes.
  25. Rahmayanti și Rukmana, „Scoping review of the depth of participation and barriers to community participation in post-disaster housing reconstruction”, International Journal of Disaster Risk Reduction, 2024; Bilau, Witt și Lill, „Practice Framework for the Management of Post-Disaster Housing Reconstruction Programmes”, Sustainability, 2018.
  26. Rahmayanti and Rukmana, "Scoping review of the depth of participation and barriers to community participation in post-disaster housing reconstruction", International Journal of Disaster Risk Reduction, 2024; Bilau, Witt and Lill, "Practice Framework for the Management of Post-Disaster Housing Reconstruction Programmes", Sustainability, 2018.

Notă de metodă: căutarea documentului absent s-a făcut pe surse publicate online, în iunie–iulie 2026, fără cereri formale de informații publice; acestea sunt pasul următor firesc. Declarația lui Raed Arafat despre SEISM 2018 și cifra celor 35 de clădiri consolidate în 30 de ani vin din declarații publice, respectiv din datele AMCCRS reluate de presă.

Method note: the search for the missing document covered sources published online, in June and July 2026, without formal freedom-of-information requests; those are the natural next step. Raed Arafat's statement on SEISM 2018 and the figure of 35 buildings retrofitted in 30 years come from public statements and from AMCCRS data as reported by the press.